Geneza 1:1 are mesaje tainice despre crearea timpului, spațiului, materiei și planul de salvare a omului. În partea 1/2 (citește AICI) ne-am oprit la ebraicul BARA (a aduce în ființă). Vom continua să explorăm aceste curiozități și vom afla chiar și care ar putea fi Numele personal al Duhului Sfânt (click AICI să sari direct la secțiunea respectivă)!
La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul.
(Geneza 1:1)
Sfânta Treime, Elohim, prezentă din Geneza 1:1
În religia mozaică (a evreilor) nu există conceptul de Trinitate. Pentru ei, Dumnezeu nu e în trei persoane, nu e o Sfântă Treime. Pentru ei, Dumnezeu e o singură persoană. Însă, acest prim verset al Genezei ne dă indicii că Dumnezeu e la plural, nu la singular.
Al doilea și al treilea cuvânt al Genezei sunt: bara elohim. Adică Dumnezei a creat. Cuvântul elohim (אֱלהִים) e la plural (citește AICI Wiki), singularul ar fi eloah (אלוה). Pare a fi acolo un dezacord gramatical, predicatul nu se acordă în persoană cu subiectul: Dumnezei a creat. Predicatul e la singular, subiectul e la plural. Dar evreii nu au făcut niciodată „corectura” chiar dacă nu au înțeles de ce e acolo un dezacord, ci atunci când au copiat textul Genezei, l-au copiat exact cum a fost scris de Moise pe Sinai, cu toate lucrurile neînțelese. A fost un act de credință.
Ioan 1:1, conceptul* de Cuvânt e Dumnezeu
*Logos = cuvânt, conceptul de cuvânt. Rhema = cuvânt vorbit.
În Ioan 1:1 se vorbește despre Logos, nu despre Rhema.
Un aparent dezacord gramatical dintre subiect și predicat se găsește și în primul verset din Evanghelia după Ioan, care e în Noul Testament, doar că aici e vorba de articolul hotărât. Iar Noul Testament a fost scris în limba greacă. Theon (în cazul Acuzativ) înseamnă Dumnezeu în greacă, iar ho Theos (în cazul Nominativ) înseamnă Dumnezeul, dacă are HO ca articol, dar în textul original acest HO lipsește.
(Click pe versetul în greacă.)
Substantivul masculin THEOS, θεός
| Caz | Singular | Plural |
| Nominativ | ὁ θεός (ho theos) [ 261 / 48 ] | οἱ θεοὶ [5] (hoi theoi) [ 1 / 4 ] |
| Acuzativ | τὸν θεόν (ton theon) [ 112 / 35 ] [4] | τοὺς θεούς [6] (tous theous) [ 0 / 2 ] |
| Genitiv | τοῦ θεοῦ (tou theou) [ 501 / 190 ] | τῶν θεῶν [7] (tōn theōn) [ 0 / 0 ] |
| Dativ | τῷ θεῷ (tō theō) [ 118 / 41 ] | τοῖς θεοῖς [8] (tois theois) [ 0 / 1 ] |
| Vocativ | θεέ (thee) [ 2 ] (ambele în Mt. 27:46) | — |
apariții pentru masculinul formelor grecești ale lui theos în NT.[4]
Apostolul Ioan a folosit THEOS, deși forma corectă pentru Nominativ era HO THEOS
(poate fi tradus ambiguu ca un zeu sau zeul, însă fără HO nu e tradus cu articol, ci: zeu, dumnezeu),
doar că în greacă THEOS nu poate fi decât în nominativ, chiar și fără HO,
iar asta îl pune în funcția sintactică de subiect, care trebuie să se acorde cu predicatul,
ceea ce nu se întâmplă în Ioan 1:1, la fel ca în Geneza 1:1. Așadar, este, din nou, o licență poetică.
Dacă dorim ca traducerea să fie corectă cu THEOS — fără HO — ca subiect, e așa: Dumnezeu era Cuvântul.
Adam, androginul
Geneza 1:1 nu este singurul loc în care se vorbește de cineva care nu e o singură persoană. Și despre Adam se vorbește la plural. Când Dumnezeu l-a făcut pe Adam, partea femeiască era deja în el și era capabil să se reproducă (!) fiindcă a primit porunca să se reproducă, deși Eva nu fusese încă făcută. Dar Dumnezeu a observat că nu e bine ca omul să fie parte bărbătească și parte femeiască într-un singur trup, ci în două: nu e bine să fie singur. Iar prin căsătorie să fie din nou un singur trup (Geneza 2:24). Iată că Dumnezeu i se adresează la plural omului:
Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis „Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.”
(Geneza 1:27-28)
Vedem că Dumnezeu vorbește despre om la plural: creșteți, înmulțiți-vă… Și, totuși, Eva nu a fost scoasă din Adam decât mai târziu, în Geneza 2:18-24. Dumnezeu se odihnise în ziua a șaptea, apoi o făcuse pe Eva din coasta lui Adam. Deci în Adam erau două persoane, una de parte femeiască, una de parte bărbătescă. Este interesant că în textul în care Dumnezeu îi vorbește lui Adam, Dumnezeu e tot la plural, elohim, nu la singular.
După chipul și asemănarea lui Dumnezeu
Faptul că Dumnezeu l-a făcut om după chipul și asemănarea Lui capătă acum un sens mai adânc. Asta pentru că Dumnezeu e o Treime, iar pe Adam l-a făcut (până nu a făcut-o pe Eva) două persoane într-un singur trup.
Iar când Dumnezeu S-a hotărât să îl facă pe om, de fapt, Sfânta Treime a stat la sfat. Din nou, abordarea este la plural:
Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră.”
(Geneza 1:26)
Totuși, am putea spune că elohim mai este folosit pe parcursul Bibliei și când se vorbește despre îngeri, fiii lui Dumnezeu. (Citește AICI articol despre împreunarea îngerilor cu pământencele). Și am avea dreptate:
Da, dar când se vorbește de îngeri nu există acel dezacord gramatical care să dea indiciul că e vorba de Sfânta Treime: subiectul să fie la singular, predicatul la plural. Ei sunt dumnezei (cu minusculă). De aceea Geneza 1:1 este important, acea licență poetică indică spre Sfânta Treime. L-au făcut îngerii pe om? Nicidecum. Însuși Dumnezeu, Iehova (YHWH), l-a făcut pe om:
Taina Sfintei Treimi
De ce n-ar fi vrut Dumnezeu să le spună lămurit evreilor că e un Dumnezeu în trei persoane? Fiindcă avea în vedere protejarea planului divin de a-L trimite în lume pe Hristos!
Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii și în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui, cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între neamuri, și anume Hristos în voi, nădejdea slavei. Pe El Îl propovăduim.
(Coloseni 1:26)
Dumnezei a creat – bara elohim –, indică faptul că Sfânta Treime a creat în deplină armonie, precum ar fi o singură persoană. Iar acest lucru a fost tăinuit în toți vecii, că Dumnezeu e în Trei Persoane, nu doar în una.
Fără ajutorul Duhului Sfânt, nimeni nu poate înțelege Scriptura
Știa Diavolul, înainte de venirea lui Hristos în lume, că Dumnezeu e în trei persoane? Știm că Diavolul a încercat nu o dată să distrugă poporul evreu fiindcă prin acesta, pe linia lui David, a promis Dumnezeu că va trimite un salvator. Însă oare știa Diavolul că salvatorul acela va fi chiar Dumnezeu, în persoana lui Iisus Hristos? După ce Domnul s-a născut, probabil că a știut, dar știa înainte? Cert este că Diavolul nu pricepe Sfintele Scripturi și niciunul din supușii lui nu înțelege Biblia. Diavolul nu ar fi orchestrat răstignirea lui Iisus dacă o înțelegea:
Pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac n-a cunoscut-o, căci, dacă ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei.
Biblia Ortodoxă
(1 Corinteni 2:8)
Diavolul mai este numit în Biblie dumnezeul acestui veac
Și dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei.
Click AICI să vezi că în textul orignal se folosește HO THEOS, nu doar THEOS,
(2 Corinteni 4:3-4)
pentru a-l numi pe Diavol dumnezeul (zeul) acestui veac!
În Scripturi, despre Diavol nu se zice niciodată simplu THEOS.
Cum de nu înțelege Diavolul Biblia? În primul rând, avem dovada că profețiile Scripturii se împlinesc, iar Diavolul nu le poate împiedica. În al doilea rând, e nevoie de Duhul lui Dumnezeu să înțelegi Scripturile:
Nimeni nu cunoaște lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu. Și noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaște lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său.
(1 Corinteni 2:11)
Dacă ar fi înțeles profețiile despre Hristos, Diavolul nu ar fi „orchestrat” niciodată moartea lui Iisus. Știa că e Fiul lui Dumnezeu, dar nu L-ar fi omorât. Ar fi absurd să spunem că Duhul lui Dumnezeu îl va ajuta vreodată pe Diavol să înțeleagă lucrurile lui Dumnezeu deoarece nicio împărăție nevăzută nu se dezbină împotriva ei însăși (Marcu 3:24). Duhul lui Dumnezeu îi ajută pe oameni să înțeleagă Scriptura, nu pe Diavol, iar fără Duhul lui Dumnezeu nu poți înțelege Biblia:
Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, și nici nu le poate înțelege.
(1 Corinteni 2:14)
Diavolul interpretează greșit Scripturile fiindcă nu poate altfel
Și oare ce dovadă mai avem că Diavolul nu pricepe Scripturile, deși ele mărturisesc planul lui Dumnezeu? Este vorba de episodul ispitirii lui Iisus Hristos, în care vedem cât de sucit înțelege Diavolul Scripturile.
Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streașina Templului și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’”
(Matei 4:6)
Pentru cine înțelege Scripturile, această capcană este ușor de desfăcut deoarece cu un verset mai sus, în psalmul din care citase Diavolul, scrie:
Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost” și faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.
(Psalm 91:12)
Da, nenorocirea nu te va ajunge dacă îl faci pe Domnul adăpost. Dar asta nu înseamnă că tu trebuie să ajungi nenorocirea din urmă, să o cauți, precum ar fi săritul de pe acoperișul Templului. Dacă Diavolul ar fi priceput Scripturile, îi aducea o ispită în care îi cita una din situațiile-limită ale Scripturii: de exemplu, Iefta și-a ucis copilul pentru a-l aduce ca ofrandă Domnului (Judecători 11:29-40). Citind următoarele capitole, vedem că Domnul l-a părăsit pe Iefta. Dar Diavolul nu pricepe Scripturile încât să își pună astfel de întrebări morale, Diavolul nu are moralitate, el doar acuză, și îi acuză pe toți, inclusiv pe neprihăniți (Iov). Cu siguranță că primul verset al Genezei nu e înțeles de Diavol. Adevărul nu poate fi înțeles dacă nu rămâi în Adevăr. Domnul Iisus zice despre Diavol:
Nu stă în adevăr pentru că în el nu este adevăr.
(Ioan 8:44)
Atunci cum ar putea el să înțeleagă adevărul Scripturii? Nu poate. (Citește AICI material despre căderea lui Lucifer!)
Intraductibilul ET (אֵת) din Geneza 1:1 ascunde taina lui Hristos
Cuvântul et din Geneza 1:1 indică spre complementul direct, nu este traductibil. De fapt, unii exegeți spun că ar indica spre esență, adică Dumnezeu a creat esența cerurilor și a pământului și apoi le-a modelat manual.
Dar acel et, totuși, are trei roluri: să indice spre complementul direct (cerurile și pământul), să despartă enunțul în două părți egale, trei cuvinte plus trei cuvinte și să indice spre Hristos. Primele trei cuvinte sunt în oglindă față de ultimele trei deoarece, în mod corect, topica trebuia să fie: bara elohim bereșit. Însă așa avem un cuvânt de cinci litere în stânga lui et și tot de cinci litere în dreapta lui et, urmate de un cuvânt de trei litere în dreapta lui et și unul de trei litere în stânga lui et. E simetric.
Așa cum în limba română AZ sunt prima și ultima literă a alfabetului, în ebraică, et sunt prima și ultima literă a alfabetului. Este vorba de Alef/Elef și Tau/Tav. Domnul Iisus îi spune lui Ioan în Insula Patmos că el este Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. În greacă, pe vremea lui Ioan, Alfa era prima literă a alfabetului, iar Omega, ultima.
Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul.
(Apocalipsa 1:8)
Iar din punctul de vedere al numerelor, 400 e numărul sfârșitului, iar 1 e numărul începutului. După 400 de ani, evreii au ieșit din Egipt. Alef are valoarea 1, iar Tav are valoarea 400, în total 401. Iisus este Începutul și Sfârșitul, 1+ 400 = 401. Curios, numele Yahshua (ישׁוּעָתְךָ֖), care e varianta mai lungă a numelui Yeshua (Iosua, Iisus), are valoarea 401 și înseamnă salvarea lui Yah (Dumnezeu). Pe patul de moarte, Iacov (Israel), spune:
„Am așteptat după al Tău Yahshua (salvarea Ta), Yahveh!”
Cu privire la această declarație a lui Iacov pe patul de moarte, Domnul Iisus spune (mii de ani mai târziu):
Căci vă spun că mulți proroci și împărați au voit să vadă ce vedeți voi, și n-au văzut, să audă ce auziți voi, și n-au auzit.
(Luca 10:24)
O curiozitate
Numele scurt (ca în loc de Teodor, Teo) al lui Iisus este Yeshua, iar cel lung, cum am spus, Yahshua/Yahshva. În numele lung se găsește și numele Tatălui: YaHshVaH, ultimul H fiind mut. Iar din literele numelui scurt se pot „asambla” o mână cu o „gaură” în palmă.
Pentru că numele lui Iisus are un diftong în prima silabă, YEshua, traducerea în română cu Iisus, doi i consecutivi, este mai bună. Asta nu ar trebui să fie, totuși, pretext de ură între creștini.
Alinierea cerurilor și a pământului
Acest prim verset este o un șablon pentru toată cartea Genezei, iar ultimele trei cuvinte ne argumentează asta. Primele trei cuvinte au fost despre divinitate, despărțite de un cuvânt intraductibil (al patrulea, et), ca apoi să urmeze trei cuvinte despre lumea văzută.
Cele trei cuvinte ne arată că dacă punem literele Genezei în spirală, începând cu primul cuvânt, se vor alinia literă la literă: Alef la Alef, Yod la Yod.
Oare la ce ar fi bună o asemenea aliniere? E simplu: dacă vreodată se șterge vreo literă din Cartea Genezei, urmând acea spirală, acea formulă matematică, poți deduce ce literă a fost. Poți deduce chiar și enunțuri întregi. Dacă în ziua de azi se zgârie un CD pe care se află text, iar zgârietura e atâta de adâncă încât nu poate fi citit de CD-ROM, nu există nicio metodă prin care să recuperezi textul, nicio deducție. Însă Dumnezeu i-a dictat lui Moise Cartea Genezei în așa fel încât să se poată recupera prin deducție matematică, orice porțiune s-ar distruge (vezi AICI pe larg cum). Așadar, primul verset ne dă matrița, acea spirală cu valori prin care putem alinia toate literele Genezei. Acum înțelegem mai bine de ce Iisus a spus:
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
(Matei 24:35)
Unii spun că ar fi o perioadă nedeterminată de timp între primul verset al Genezei și al doilea verset. Cei care susțin asta argumentează cu Ezechiel 28:13, când Dumnezeu îi spune lui Lucifer că stătea în Eden înainte de cădere. Dar în ebraică, גַּן עֵדֶן, adică Gan Eden, înseamnă paradis, rai. Chiar și azi paradisului i se spune Gan Eden.
Bereshit bara Elohim ascunde (probabil) Numele Duhului Sfânt
Această interpretare diferită a Genezei 1:1 este luată din Targum Yerushalmi.
Când ne rugăm, încheiem rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum ne-a învățat Iisus: în Numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, amin. V-ați întrebat vreodată care ar putea fi Numele Duhului Sfânt? Știm care este Numele Tatălui. Știm care este Numele Fiului. Dar care este numele Duhului Sfânt?
O traducere aprofundată a primelor trei cuvinte din Cartea Genezei implică descoperirea unuia dintre numele tainice ale lui Dumnezeu. Știm că Dumnezeu a spus că numele Lui personal este Iehova (sau YHWH) și că Lui i se cuvine închinarea, nu idolilor.
Click pe verset pentru a verifica sursa,
apoi click pe 3068 pentru a vedea unde a mai fost folosit.
Un nume infinit
Însă Dumnezeu are și alt nume. Acesta este Yeshua, Ieșua, Iosua (rom. Iisus) fiindcă Fiul este Dumnezeu. Dar oare care este numele Duhului Sfânt? Nu scrie nicăieri negru pe alb în Biblie: numele Duhului Sfânt este cutare nume. Ceea ce urmează să citiți este o supoziție ieșită din traducerea în mod diferit a primelor trei cuvinte ale Genezei. Faptul că o acceptați sau refuzați nu vă afectează în nicun fel mântuirea de creștin, asta e doar pentru a vă îmbunătăți cunoștințele.
Ein Sof
În ebraică, Duhul Sfânt se traduce mot-a-mot Ruach ha-kodesh (רוח הקודש). Dar oare ce înseamnă Ein Sof? Înseamnă fără sfârșit, adică infinit. Oare este acest lucru ieșit din comun, faptul că prin Înțelepciune Cineva a creat toate lucrurile? Nicidecum! Domnul le-a făcut pe toate cu înțelepciune:
Prin înțelepciune a întemeiat Domnul pământul și prin pricepere a întărit El cerurile.
(Proverbe 3:19)
Chiar Domnul Iisus spune că Înțelepciunea lui Dumnezeu poate vorbi, că are o personalitate și că poate fi considerată persoană. Când ne gândim la conceptul de Dumnezeu și Trinitate, ne putem gândi la un diamant care are multe fețe. Când privești prin fațeta Cuvântului, Cuvântul e Dumnezeu (Ioan 1:1). Când privești prin Dragoste, Dragostea e Dumnezeu (1 Ioan 4:8). Când privești prin Fiul, Fiul e Dumnezeu (1 Ioan 5:7). Iar când privești prin Înțelepciune, Înțelepciunea e Dumnezeu. Înțelepciunea lui Dumnezeu a zis și s-a făcut, ba chiar Înțelepciunea are Duh:
De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: Le voi trimite…
(Luca 11:49)
Înțelepciunea strigă pe ulițe, își înalță glasul în piețe: strigă unde e zarva mai mare, la porți, în cetate, își spune cuvintele ei: „Până când veți iubi prostia, proștilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî nebunii știința? Întoarceți-vă să ascultați mustrările Mele! Iată, voi turna Duhul Meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele Mele…
(Proverbe 1:20-23)
Așadar, nu ar fi ieșit din comun ca Numele Duhului Sfânt să fie Ein Sof, Cel prin care Înțelepciunea a creat Priceperea, adică înțelepciunea S-a revelat, ca Dumnezeu să fie cunoscut.
Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit și vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi pentru că va lua din ce este al Meu și vă va descoperi. Tot ce are Tatăl este al Meu, de aceea am zis că va lua din ce este al Meu și vă va descoperi.
(Ioan 16:13-15)
ULUITOR! Geneza 1:1 are o codificare binară (0 și 1)
Toată epoca digitală este bazată pe codificarea binară, 0 și 1. Adică atunci când e 0, computerul nu primește semnal, iar când e 1, computerul primește semnal. Tot acest lucru se întâmplă cu o rapiditate imensă, astfel că un computer procesează miliarde de 0 și 1 într-o secundă. Și, totuși, dacă aplicăm această codificare binară asupra Genezei, găsim noi mesaje, unele chiar în imagini! În cazul nostru, la Geneza 1:1 se găsesc un nume și o imagine. Să nu uităm că au trecut mii de ani de la scrierea cărții Geneza, Moise nu absolvise cursuri de tehnologia informației.
Niște cercetători ai Scripturilor au obținut imagini și litere din anumite versete în ebraică. Este vorba de autorii acestei cărți: Sefart: The Divine Software Paperback (CLICK AICI). Cum au făcut? Fiecare literă în ebraică are o valoare numerică. Astfel că fiecare cuvânt este suma acelor valori. De exemplu, bereșit are valoarea 913. Folosind un convertor în sistemul binar (precum acesta, CLICK), au convertit valoarea în cod binar. 913 în cod binar e 1110010001. Și au făcut un un grafic. Acolo unde era 1, au colorat, acolo unde era 0, au lăsat gol. În final, au obținut pictograme.
care formează cuvântul EL, tradus: Dumnezeu.
Profeție în cod binar
Ce este și mai interesant: Moise nu folosea pe atunci alfabetul actual, cel din imagine. E ca și cum am găsi gravat pe pereții unei peșteri un mesaj scris în limba română actuală, dar gravura să fie veche de 5000 de ani, când nu existau nici măcar romanii (și dacii), ce să mai vorbim de limba română! Așa a fost și cu Moise. El nu folosise literele din alfabetul ivrit (evreiesc) actual și, totuși, mesajul este codificat pentru o epocă în care acelea vor fi literele care se vor folosi și se va folosi și codificarea binară! Așadar, e și o profeție!
Știți ce au mai găsit acești cercetători ai Scripturii? Pictograma crucificării, chiar în Geneza. Au luat cuvintele pe o lățime de 16 (în imaginea de mai sus sunt pe o lățime de 10) și au obținut pictograma crucificării lui Hristos!
în reprezentare grafică binară.
Cercetătorii care au făcut aceste descoperiri au și un site: https://sefart.net/el-descubrimiento/. Ei au mai descoperit și imaginea unei bombe atomice în Cartea lui Zaharia, în proorocia (adică fix cuvintele lui Dumnezeu) care vorbește despre atacul lui Gog asupra Israelului, atac care nu a avut loc încă. Dedesubtul bombei se poate vedea cu ușurință linia orizontului (eng. skyline) orașului Tel-Aviv.
Seria Fibonacci, în Geneza 1:1, ne dezvăluie natura realității noastre
Autorii au mai luat cuvântul bereșit (בראשית) și au aplicat seria Fibonacci, astfel că au luat doar literele care corespund seriei. Adică au luat prima, a doua, a treia, a cincea literă… și au obținut בראי care se traduce prin în oglindă. Adică lumea aceasta a fost creată în oglindă, ca o reflexie limitată a eternității. Zice Biblia așa ceva? Da:
Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.
(1 Corinteni 13:12)
Armonia matematică a Genezei 1:1 indică spre valoarea π (pi)
Cireașa de pe tort: dacă ne punem să calculăm valoarea versetului Geneza 1:1, într-o formulă matematică precum e cea prin care se calculează numărul π (pi), vom vedea că Geneza 1:1 indică spre figura geometrică a cercului, prin această valoare, figură geometrică ce simbolizează eternitatea și desăvârșirea.
Se înmulțesc valorile tuturor literelor cu numărul tuturor literelor, apoi rezultatul se împarte la produsul tuturor cuvintelor înmulțit cu numărul cuvintelor. Pentru numărătorul din fracție, înmulțim cu 28 (atâtea litere sunt) produsul tuturor literelor, adică 28*2*200*1*300*10*400*2*200*1*1*30*5*10*40*1*400*5*300*40*10*40*6*1*400*5*1*200*90 = 28*2,3887872*1034. Pentru numitor, înmulțim cu 7 (atâtea cuvinte sunt) produsul cuvintelor, adică 7*913*203*86*401*395*407*296 = 3,0415352*1017. Vom vedea că fracția ne dă aproximativ valoarea π*1017. Știm bine că, în matematică, numărul π se calculează împărțind valoarea circumferinței cercului la cea a diametrului cercului, rezultatul fiind 3,1415… și se crede că are o infinitate de zecimale. Dar în inginerie nu ai nevoie decât de patru sau cinci decimale să faci calcule precise pentru aplicații din viața reală.
Mesajul ascuns din Isaia, capitolul 53
Ați putea spune că toate acestea descrise în articolul de față sunt doar coincidențe. Dar haidem să luăm cel mai controversat capitol al Vechiului Testament, Isaia, capitolul 53. Este un capitol controversat deoarece evreii ultraortodocși știu de el, dar nu vor să îl creadă. Lor nu le vine să creadă că Dumnezeu (în persoana Fiului) ar purta pe umeri păcatele noastre, așa cum e descris în acel capitol; ei cred că se referă la Israel. Dar în acel text e ascuns un mesaj, care tradus e așa: YESHUA ESTE NUMELE MEU. Pentru rabini, această descoperire este tulburătoare, anume că Iisus este cel despre care se vorbește în Isaia 53, nu poporul Israel.
Dacă numărați fiecare a douăzecea literă începând de la primul YOD (י) cu roșu,
veți obține o propoziție: ימשעושי, Yeshua Shmi, adică Yeshua este Numele Meu.
Convingeți-vă! Urmăriți (vizual) că fiecare literă și virguliță e la locul ei când asamblați de la dreapta la stânga ימשעושי. Dați copy-paste în Google Traducere la următorul text: ימשעושי. Sau click direct AICI. Veți vedea că e așa. Dacă știți vreun evreu credincios, îi puteți arăta aceste paragrafe pentru a-i arăta că Iisus este cel despre care se vorbește în Isaia 53.
Care e probabilitatea să existe un asemenea mesaj codat, fără ca Duhul Sfânt să fi insuflat scrierea Scripturilor? Una din 5015 probabilități, adică nu se putea întâmpla de la sine. Tot așa, nici mesajele ascunse din Geneza nu sunt la întâmplare. Mai sunt multe de spus. Dar dacă asupra unui singur verset se poate scrie un material (în două părți) care poate fi citit aproape într-o oră, imaginați-vă câtă dragoste pentru Cuvântul lui Dumnezeu îți trebuie să aprofundezi în acest fel fiecare verset al Genezei, apoi al întregii Scripturi!
Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l!
P.S. Dacă textele în ebraică sunt inversate cu citire de la stânga la dreapta, nu de la dreapta la stânga (cum e corect), e o eroare de afișare din cauza site-ului. Ne cerem scuze.
